Niciun produs
Mareste 
Paideia - Werner Jaeger, trad. Maria-Magdalena Anghelescu
2306P
Produs nou
Acestă lucrare constituie expunere monumentală integrată a întregii tradiții culturale grecești în perioadele timpurii și clasice. Un studiu profund și atemporal al temeiului civilizației occidentale.
114,00 lei
| Autor | Werner Jaeger |
| Traducator/editor | Maria-Magdalena Anghelescu |
| Format | 200x280 mm |
| Numar pagini | 450 |
| Colectia | Cartilor de referința |
Poporul grec a fost primul care și-a concentrat atenția asupra perfecționării omului și a locului său în societate. Werner Jaeger urmărește acest fapt din vremurile homerice până la Platon și îl explică prin operele a numeroși scriitori de seamă (Homer, Hesiod, Solon, Tucitide, Eschil, Euripide, Aristofan). El arată idealurile puternice ale grecilor în toată frumusețea lor și cum acestea continuă să dăinuiască în lumea de azi. El dezvăluie modul în care poezia, filozofia, retorica, politica, medicina etc. își au baza în căutarea de a atinge cel mai înalt standard imaginabil pentru om și societate.
Această carte reprezintă o operă de cercetare istorică ce îşi fixează o sarcină la care nimeni nu s-a mai încumetat până acum: de a face din paideia, formarea omului grec, obiectul unei noi priviri de ansamblu asupra elinismului. Chiar dacă prezentarea statului şi a societăţii, a literaturii, religiei sau filosofiei grecilor a fost întreprinsă în repetate rânduri, se pare că până astăzi nu s-a făcut încă încercarea de a explica interacţiunea procesului istoric de formare a omului grec cu construcţia spirituală a imaginii ideale despre om la greci. Autorul s-a aplecat asupra acestui subiect convins că de această mare problemă spirituală şi istorică atârnă înţelegerea acelei creativităţi educative cu totul singulare de la care emană influenţa nepieritoare a grecilor de-a lungul secolelor.
Jaeger descrie dezvoltarea timpurie a conceptelor grecești despre modelul ideal de comportament, precum și moravurile de bază acceptate în societatea elenă; nu numai a nobilimii, ci și a țărănimii. Sursa pentru viața de zi cu zi a țăranului o reprezintă lucrarea lui Hesoid, Munci și zile. Hesiod introduce termenul de arête, care ajunge, în timp, să reflecte un ideal diferit. Conceptul de dreptate este, de asemenea, dezvoltat în același mod. Jaeger pare să urmeze calea metodei istorice a lui Hegel ca o dezvăluire a unei căi evolutive progresive, astfel încât natura dezvoltării culturii grecești este prezentată într-un context istoric.
Volumul cuprinde principiile, evoluţia şi criza formării personalităţii greceşti în epoca omului eroic şi a celui politic, adică în perioada arhaică şi clasică a poporului grec. El se termină cu prăbuşirea imperiului atenian. Atena este prezentată în detaliu dintr-o perspectivă culturală, dar și în contrast cu normele culturale diverse ale Spartei. Este descrisă influența sofiștilor asupra educației, precum și a lui Euripide și a altor poeți.
Expunerea nu se adresează numai erudiţilor, ci tuturor celor care, în lupta acestei epoci pentru salvarea culturii noastre milenare, caută să reintre în contact cu spiritul Greciei antice.
Acestă carte este o operă de o valoare deosebită, recomandată tuturor celor care au un interes pentru istoria Greciei și a impactului său persistent asupra culturii occidentale.
«Atitudinea revoluţionară a grecilor care marchează o dată în istoria educaţiei umane nu poate fi formulată în puţine cuvinte. Sarcina acestei cărţi în întregime este să prezinte formarea omului grec, paideia, în tot ceea ce are ea specific şi în desfăşurarea ei istorică. Ea nu este o sumă de idei abstracte, ci chiar istoria greacă în realitatea concretă a destinului trăit. Dar această istorie ar fi dispărut de mult, dacă omul grec nu ar fi creat din ea o formă perenă. El a creat-o ca expresie a unei voinţe supreme cu care a ţinut piept destinului. Pe cea mai arhaică treaptă a evoluţiei sale, el nu avea încă nici o noţiune în privinţa acestei voinţe. Dar cu cât mai conştient păşea pe drumul său, cu atât mai clar i se întipărea în conştiinţă scopul mereu prezent sub care îşi plasase viaţa şi pe sine însuşi: formarea unui om superior. Ideea educaţiei i se părea reprezentativă pentru scopul întregii strădanii omeneşti. În ultimă instanţă ea reprezenta pentru el justificarea existenţei atât a societăţii umane, cât şi a individului. În acest fel s-au înţeles chiar grecii înşişi, ajunşi la apogeul evoluţiei lor. Şi nu avem nici un motiv pertinent să presupunem că i-am putea înţelege mai bine, pornind de la vreun punct de vedere superior de ordin psihologic, istoric sau social. Chiar şi magnificile monumente ale epocii lor arhaice pot fi înţelese cu adevărat numai privite în această lumină. Căci ele s-au născut din acelaşi spirit. Şi în forma paideii, a „culturii”, grecii au transmis mai departe ansamblul creaţiei lor spirituale, ca pe o moştenire, celorlalte popoare ale Antichităţii. Bazându-se pe ideea de cultură greacă, Augustus a legat de ea menirea Imperiului Roman universal. Fără conceptul grecesc de cultură nu ar exista „Antichitatea greco-romană” ca unitate istorică şi nici „universul cultural” occidental.»
Werner Jaeger
Categoria: emblematic europa
Din categoria lucrarilor catalogate Emblematic Europa fac parte cartile din patrimoniul cultural european care sunt istoric fundamentale sau contributive si care s-au bucurat de versiuni noi de traducere, de editii ilustrate, de forme noi de editare. Cultura romana respiră si in prezent in cultura eropeana pe care o asimileaza specific. Capodoperele nascute in epoci si culturi diferite in Europa au devenit in timp emblematice pentru spiritul continentului european. Fiecare carte din această categorie este marcata cu un timbru ilustrativ pentru perioada sau contextul in care a aparut si s-a afirmat. In cazul in care opera este considerata capodopera, faptul este consemnat pe timbrul emblematic eu: capodopera a culturii europene.
Acestă carte este o operă de o valoare deosebită, recomandată tuturor celor care au un interes pentru istoria Greciei și a impactului său persistent asupra culturii occidentale. Autorul prezintă idealurile puternice ale grecilor în toată frumusețea lor și cum acestea continuă să dăinuiască în lumea de azi. El dezvăluie modul în care poezia, filozofia, retorica, politica, medicina etc. își au baza în căutarea de a atinge cel mai înalt standard imaginabil pentru om și societate. Cartea reprezintă un studiu profund și atemporal al temeiului civilizației occidentale.
Incadrarea in serii si colectii: editie magnum
Prezint publicului o operă de cercetare istorică ce îşi fixează o sarcină la care nimeni nu s-a mai încumetat până acum: de a face din paideia, formarea omului grec, obiectul unei noi priviri de ansamblu asupra elinismului. Chiar dacă prezentarea statului şi a societăţii, a literaturii, religiei sau filosofiei grecilor a fost întreprinsă în repetate rânduri, se pare că până astăzi nu s-a făcut încă încercarea de a explica interacţiunea procesului istoric de formare a omului grec cu construcţia spirituală a imaginii ideale despre om la greci. Dar nu întâmplător m-am consacrat acestui subiect, şi nu pentru că nu fusese tratat încă, ci fiind convins că de această mare problemă spirituală şi istorică atârnă înţelegerea acelei creativităţi educative cu totul singulare de la care emană influenţa nepieritoare a grecilor de-a lungul secolelor.
Volumul întâi cuprinde principiile, evoluţia şi criza formării personalităţii greceşti în epoca omului eroic şi a celui politic, adică în perioada arhaică şi clasică a poporului grec. El se termină cu prăbuşirea imperiului atenian.
Expunerea mea nu se adresează numai erudiţilor, ci tuturor celor care, în lupta acestei epoci pentru salvarea culturii noastre milenare, caută să reintre în contact cu spiritul Greciei antice. Deseori mi-a fost greu să găsesc un echilibru între dorinţa de a oferi o privire istorică de ansamblu şi necesitatea imperioasă a penetrării mai aprofundate, într-o manieră nouă, a materiei complexe, într-o cercetare individualizată exactă a tuturor domeniilor tratate în această carte. Cercetarea Antichităţii din perspectiva acestei cărţi mi-a scos în cale o mulţime de probleme noi, care au format timp de zece ani punctul central al activităţii mele didactice şi de cercetare. De dragul ansamblului, am renunţat la publicarea tuturor rezultatelor în forma unor volume separate, care ar fi dat operei mele proporţii excesive. Fundamentarea concepţiilor mele trebuie căutată mai cu seamă în opera însăşi, căci ea porneşte în fiecare caz direct de la interpretarea textelor originale şi prezintă faptele într-un context în care devin explicite prin ele însele. Pasajele citate din autorii antici sunt indicate în subsol, ca şi literatura strict necesară, în primul rând aceea care se referă nemijlocit la probleme de istoria culturii. Acolo unde a fost indispensabilă o expunere mai detaliată, n-am putut desigur decât rareori să o fac în forma obişnuitelor note. De aceea am publicat pe de o parte acest fragment al operei mele în avans, ca cercetări izolate la care mă refer aici pe scurt, printr-o trimitere, iar pe de altă parte există unele care urmează să fie publicate. Toate lucrările izolate şi această carte formează împreună un întreg, un mecanism în care se angrenează permanent şi reciproc.
În Introducere am încercat să situez paideia greacă în istorie, observând într-o manieră mai mult generală ceea ce îi este tipic. Tot acolo se spune pe scurt ce efect are modul în care înţelegem noi forma greacă a educaţiei culturale a omului asupra raportării noastre la umanismul epocilor anterioare. Această problemă este mai arzătoare astăzi decât oricând şi deosebit de controversată. Soluţia ei în prezent nu poate fi adusă de o simplă cunoaştere istorică, aşa cum apare în această carte, pentru că este vorba de noi înşine, şi nu de greci. Dar cunoaşterea aprofundată a culturii greceşti este o temelie indispensabilă şi pentru toate cunoştinţele şi proiectele prezente în materie de educaţie. Din această convingere a izvorât interesul meu ştiinţific pentru această problemă şi, ca rezultat al acestuia, cartea de faţă.
Berlin – Westend, octombrie 1933 Werner Jaeger
Werner Jaeger (1888-1961) a fost un specialist în studii clasice din Germania și care o mare parte din viață a locuit în SUA.A studiat la Universitatea din Marburg și apoi la Universitatea Humboldt din Berlin. Teza sa de doctorat a fost o dizertație referitoare la „Metafizica” lui Aristotel. La numai 26 de ani devine profesor la Universitatea din Basel. Ocupă o poziție similară la Kiel, pentru ca în 1921 să se întoarcă la Berlin. Ascensiunea mișcării de dreapta îl nemulțumește și în Humanistische Reden und Vortraege, apărută în 1937, își exprimă critica și indignarea față de nazism. Urmărit de adepții lui Hitler, în 1936 emigrează în SUA. În perioada 1936-1939 este profesor la Universitatea din Chicago, ca apoi să ajungă la prestigioasa Harvard University.
Lucrările sale tratează cu precădere cultura și spiritualitatea Greciei antice și au ca obiectiv principal reinterpretarea lui Platon și Aristotel.
Cartea beneficiază de o traducere de excepție aparținând doamnei profesor Maria Magdalena Anghelescu.
Născută în 1952 la Baia Mare, Maria-Magdalena Anghelescu a studiat la Bucureşti limba şi literatura română şi latină. Este bibliotecară la Institutul de Istoria Artei G. Oprescu din cadrul Academiei Române şi la New Europe College. Maria-Magdalena Anghelescu traduce din germană, engleză, franceză şi italiană în română. Din 2000 este membră a Uniunii Scriitorilor din România (filiala din Bucureşti, departamentul de traduceri). Pentru traducerea volumului Antikensehnsucht und Maschinenglaube. Die Geschichte der Kunstkammer und die Zukunft der Kunstgeschichte de Horst Bredekamps a primit, în 2008, Premiul de Traducere Allianz. Locuieşte la Bucureşti.
