Harmony- Heraclit

Heraclit, filosof ontopoetic animist scrie in proza si cultiva genul oracular, modul obscur si criptic in care preferau sa se pronunte, cu privire la existenta si la viitor, zeii luminosi ai Olimpului, mai ales Apollo.

Heraclit se bucura ca lumea este una, autoanimata si divina, plina de lucruri care se dusmanesc aparent si permanent, ce arata ca un foc vesnic viu care se aprinde si se stinge dupa masuri, ca este stapanita de logos, un fluid magic, raspandit peste tot, oranduind orice, chiar si intregul insusi; ca logosu-ul se comporta ca un fel de ratiune proportionala si universala. Heraclit era mizantrop, considerand ca are sufletul mai mare, mai pur, si mai luminos decat majoritatea oamenilor, care fiind umezi sau barbari, nu pot asculta logosul aflat peste tot in lucruri; filosoful este un fel de talmaci al semnelor prin care logos-ul farmeca, tine laolalta si in armonie toate lucrurile rdonat invrajbite, sub forma Kosmos-ului.